Ezechiel (11) – Cel responsabil - Bill Hughes

„Cuvântul lui Dumnezeu pune păcatul lăcomiei în aceeași grupă cu beția. Atât de scârbos era păcatul acesta în fața lui Dumnezeu, încât El i-a dat instrucțiuni lui Moise ca acel copil, care nu era reținut în privința apetitului, ci avea să se îndoape cu orice lucru râvnit de gustul lui, să fie adus de părinți înaintea judecătorilor lui Israel și să fie omorât cu pietre. Situația celui lacom era socotită fără speranță. El nu era de nici un folos pentru alții, iar pentru sine era un blestem. Nu se putea avea încredere în el. Influența lui avea să contamineze tot mereu pe alții și lumea avea să fie mai bună fără un astfel de individ, pentru că defectele lui teribile aveau să fie perpetuate. Nimeni, care are simțământul responsabilității față de Dumnezeu, nu va îngădui ca înclinațiile senzuale să stăpânească rațiunea. Cei ce fac acest lucru nu sunt creștini, oricine ar fi ei și oricât de înaltă ar fi mărturisirea lor. Porunca lui Hristos este: „Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit”. El ne arată aici că putem fi la fel de desăvârșiți, în sfera noastră, așa cum este Dumnezeu, în sfera Lui”. (p. 454.3)Ellen White, Mărturii pentru biserică, vol. 4: