Prima Scoala Românească

Muzeul „Prima Școală Românească“ se „încăpățânează“ să trăiască
„Cu mila lui Dumnezeu, eu diaconul Coresi deaca vazui ca mai toate limbile au cuvantul lui Dumnezeu in limba lor, numai noi rumanii n-avem, (…) dirept aceia, fratii mei, preotilor, scrisu-v-am aceste psaltiri cu otveat (raspuns, traducere) ” Diaconul Coresi.
Cine spune, azi, Prima Școală Românească de la Brașov, spune Vasile Oltean. Filolog, muzeograf, profesor și teolog român, membru fondator și vicepreședinte al „Despărțământului Cultural Astra Brașov” și zeci de ani, director al Muzeului „Prima Scoală Românească” din Șcheii Brașovului, Pr. Oltean este un carturar în cel mai greu sens al cuvântului. În vârstă de 72 de ani, slujitorul Bisericii „Sfântul Nicolae” s-a dedicat, cu o forță imensă, studiului și traducerii de documente istorice de o valoare inegalabilă, care au rescris istoria.
Ce se întampla acum cu „Prima Scoală Românească” este ușor de bănuit. Din cauza pandemiei, luni de zile, muzeul nu a funcționat, iar în prezent nu există grupuri de turiști straini sau grupuri de elevi care să treacă pragul edificiului.
Pr.prof.dr. Vasile Oltean, pentru Cotidianul :
Domnule Profesor, deși ați atins vârsta pensionării, continuați activitatea la muzeu, în calitate de ghid. Dacă ar fi să descrieți metaforic, forța interconectării cu tot ceea ce reprezintă muzeul, cum ar suna/arăta ?
-Aveam 18 ani împliniți. Era anul 1967, noiembrie 1. Priveam totul în jur ca și cum mi-ar aparține numai mie. Eram doar student la Facultatea de Filologie din Cluj. Angajat ca ghid prin bunăvoința miropolitului Nicolae Mladin, un dascăl de excepție. Am avut parte să întâlnesc la muzeu pe profesorul Ion Colan, abia venit de ,,la canal”. Fusese acuzat de ,,dușman al poporului” pentru că avea în bibliotecă Biblia lui Șaguna (1858) și nu i-a dat foc. Eram singurul ,,om” cu care stătea de vorbă. Eram puștanul vesel care se ghidușa pe lângă el cuvorbe dulci și-i mai aduceam câte o sticluță de țuică. Un an și jumătate, cât am lucrat împreună la muzeul abia deschis prin bunăvoința protopopului Vasile Coman (unchiul meu, viitorul episcop al Oradiei) și parohul Iuliu Ișa (dr. In teologie), am învățat pentru tot restul vieții.
În ce împrejurari și când s-a decis să fie spartă uşa zidită a podului din turla bisericii, fapt care a condus la descoperirea tiparniţei, cărţilor şi manuscriselor expuse acum la muzeu ?
Sunt încă sub impresia groaznică a evenimentului din 1949, cînd ,,din porunca lui Satan”, prin Ana Paucăr și comuniștii stângiști de atunci se ardeau în piețele publice, vechile cărți bisericești. Preotul Ioan Prișcu a reușit să zidească în turnul Bisericii Sf. Nicolae toate cărțile și documentele istorice ale bisericii. Acolo era(și este) o biserică de taină, folosită pentru Mezonoptică. Tot acolo, pe vremuri, își ascundeau domnitorii din Muntenia și Moldova averile. Zidind ușa de la intrare la turn, preotul Prișciu n-a spus nimănui, nici familiei. Profesorul Colan, angajat ca ,,muncitor necalificat (cu două doctorate și trei licențe) a urcat să ia o scândură și trăgând de o scândură s-a dărâmat ușița aceia și înăuntru era peste 6000 de cărți și peste 40.000 documente, tiparnița și manuscrisele expuse apoi în muzeu.
Detaliați câteva dintre documentele și cărțile foarte valoroase pe care le-ați găsit atunci ?
Este greu să prezinți în câteva cuvinte valoroasele cărți aflate în tezaurul Bisericii Sf. Nicolae, biserică ctitorită de numeroși domnitori, dintre care amintim pe Vlad Călugărul, Aron Vodă, Gheorghe Ștefan, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu ș.a. Dintre acestea menționăm 6 cărți ale Diaconului Coresi (primele cărți de circulație în limba română), Un Tetraevanghel pe pergament de la Alexandru Lăpușneanul (1560), Manuale școlare (cel mai vechi sec. XI-XII), multe din veacul al XV-lea, Cazania lui Varlaam (1643), Prima cronică din vremea lui Mihai Viteazul (1603, tipărită la Nurenberg), Manuscrise din vremea lui Ștefan cel Mare, 4 cărți despre Napoleon Bonaparte, prima carte tipărită în limbă slavă din lume (Cracovia 1491), prima Biblie a rușilor (Ivan Fiodorov -1581), Îndreptarea legii de la Târgoviște, Majoritatea cărților Școlii Ardelene, primul calendar almabah (1733), Manuscrisul Operetei ,,Crai nou” (1882) – ca să amintim doar câteva valori pe care le-am prezentat în cele patru volume : Vasile Oltean ..Catalogul cărților vechi din Șcheii Brașovului”,Typo Moldova, 2010.
Ne puteți vorbi despre Sala Bibliilor ?
De fapt, sala se numește : ,,Cartea și cărturarii Brașoveni” și una din vitrine prezintă toate vechile Biblii păstrate în Șcheii Brașovului : ,,Biblia de la București”, 1688, dăruită de Constantin Brâncoveanu, Biblia de la Blaj a lui Ioan Bob (1795), Biblia de la Buzău (5 volume), Biblia Mitropolitului Andrei Șaguna –Sibiu 1858 și Biblicele lui August Treboniu Laurian – 2 vol. Paris 1858. Tot aici se află Primul Parimiar românesc (cu texte biblice) și un Tâlc de Evanghelii (comentarii la Biblie al protopoului Radu Tempea (1728)
Care este istoria școlii românesti din punct de vedere cronologic?
Întrebare dificilă. Până nu de mult era considerată ca datând din veacul al XVI-lea. Multe din cărțile mele (ca să mă laud – am scris 23 de cărți) contestă această dare pentru că la anul 1495 ,,se construia biserica și școala”, cum spune și cronica lui Radu Tempea și documentele din Șchei. O bulă papală a Papei Bonifatiu al V-lea de la 1392 dovedește că în Șcheii Brașovului se învăța carte, iar de curând am popularizat Omiliarul (manualul de școală din veacurile XI-XII). Avînd manual, cum să nu avem școală ?! La 1760 se ridică etajul școlii și va funcționa ca școală până în anul 1946, când o altă clădire devine sediu pentru școlarii din Șchei și o parte din elevi învățau în cadrul Școlilor Centrale Române din Brașov (azi Colegiul Andrei Șaguna).
Deoarece muzeul trăieste exclusiv din taxa de intrare a vizitatorilor, cum se prezintă situația în această perioada ?
Dificilă, așa cum mărturisesc și slujitorii tuturor muzeelor bisericești din țară. Pentru noi pandemia a fost tragică. Luni de zile muzeul nu a funcționat, iar în prezent nici un grup de turiști străini nu ne calcă pragul. N-am avur grupuri de elevi de multe luni de zile. Rămânem totuși optimiști, în speranța că vom reveni la vremuri mai bune. Muzeul trăia exclusiv din taxa de intrare a vizitatorilor. Cred că suntem singurul muzeu din ţară care trăim din taxa de intrare. Suntem în situaţia în care să avem 8 muzee în jurul bisericii, pe care nu le deschide nimeni pentru că nu sunt promovate din lipsă de bani.
Ce loc avea în segmentul cultural românesc, Prima Şcoală Românească, în anii comunismului ? Aveți amintiri, ce ar merita evocate, din anii aceia ?
Nu ne putem plânge. Toți pionierii Brașovului, într-un veritabil ritual ,,se făceau” la Prima Şcoală Românească. Toți profesorii de limbă română și istorie predau lecțiile istorice la prima școală românească. Nici o delagație (românească sau străină) ajunsă la Brașov nu ocolea prima școală românescă. Dacă ar fi să vorbesc de amintiri, am foarte multe : vizita președintelui Kischlegăr al Austriei, vizitele celor 7 președinți de stat și a peste 50 de prim-miniștri și chiar cele trei vizite ale lui Nicolae Ceaușescu. Nu exista delegație din Comitetul Central sau din Guvern, aflată la Brașov și să nu poposească la Prima Şcoală Românească
Credeți că poporul român este insensibil la valorile autentice ale istoriei sale ?
Speranța moare ultima. Totdeauna am avut, la vremuri grele, personalități care ne-au salvat istoria, pentru că țara aceasta a avut o istorie clădită pe valori autentice care nu pot fi ignorate și nu pot dispărea.
Rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne ajute !
Cronologia Scolii Românesti
1292 cronica locală consemnează o troiță
15 decembrie 1399 Papa Bonifaciu al IX-lea amintește lăcașul de cult și învățătură
1556 – 1583 Diaconul Coresi tipărește în Șchei primele cărți de circulație în limba română
1559 se predă școlii Catehismul coresian, reeditare a Catehismului Luteran
1570 diacul Oprea (dascălul școlii) scrie „Ohtoihul” în limba română
1587 Protopopul Iane scrie primul text brașovean în limba română
secolul XVI – dascălul Barbu Horban scrie primul manual de filozofie
1628 – 1633 protopopul Vasile scrie prima cronică cu subiect românesc din țară (1292 – 1633)
1731 dascălul Petcu Soanul editează în Șchei primul almanah (calendar) din țară
1724 protopopul Florea Baran scrie primul act cu alfabet latin
1743 protopopul Radu Tempea II scrie “Cronica Șcheilor” (1391 – 1743).
1757 dascălul brașovean Dimitrie Eustatievici scrie prima “Gramatică” în limba română
1740 protopopul Eustatie Grid ridică etajul școlii
1797 protopopul Radu Tempea V tipărește “Gramatica Românească”
1821 – 1828 – 1850 popasurile lui Anton Pann în Șchei
Dl Oltean , un intelectual harnic . Imi face deosebita placere sa-i urmaresc articolele aparute cu precadere in ziarul „Lumina”. Aflu intotdeauna ceva nou , interesant .
1. Marele Urs spune:
Păi bre, ciumaților,..Prima școală in Transilvania , nu putea fi romanească, devreme ce românu s-a născut in 1859,.Și mai ales nu era la Brașor, ci la Făgăraș, inființată de o contesă unguroaică pentru valahul venit de dincolo de Carpați, cărora le-a făcut școală și biserică.. De altfel in 1918 in Transilvania existau funcționau școli, maghiarii au făcut mai multe școli românilor, decât erau in regatul român,.
2. Emile spune:
Vallásos Mare dühös Urs frumos v-au învățat profesorii la școala în limba maghiară și preoții unguri la orele de religie să vorbiți despre români și trecutul lor. Nu știu ce scoli românești visezi dumnata în Transivania, dar îți pot arăta sumedenie de documete dinainte de 1918 ca să vedezi ce nemernic ești. Păstrez foi matricole, diplone, Carnete de note de școală ți le pot arăta. Străbunic cu nume de botez Ioan apare pânâ 1867 inclusiv pe diploma de liceu cu numele de Johan și semnează citeț Ioan, iar după 1867 apare în cu mumele de Janos și semează tot Ioan. Bunicul după tată școală în limba maghiară, brigadier silvic, am documente deosebite despre seriozitatea admistrării pădurilor și al instruirii personalului plătit de stat, este peste tot Janos și si el semnează citeț Ioan! Tata a facut clasele 1-4 înainte pànă în 1918 tot în școală de limbă maghiară. Îl chema Ioan și Octavian. În Carnetul de note 1-4 cu deosebite măsuri de igienă și comportament pe copertele interioare, este trecut toți anii Janos. Așa că ticâloșia iredentistă cu care istoricii unguri, altfel toată cinstea și beciuletu pntru hărnicie, umplu biliotecile din lume despre administrația magiară iubitoare de români de-a lungul secolelor și românii nerecunoscători și impilatiri de unguri după 1918 spune-o altora, după te spovedește. Fiindcă din 1920 ipànă în zile noastre creșterea demografică a ungurilor din România a fost mult superioară celei din Ungaria și prin reciprocitate sutele de mii de români rămași în Ungaria și Serbia practic au dispărut!

Sursa naratie - https://www.cotidianul.ro/muzeul-prima-scoala-romaneasca-se-incapataneaza-sa-traiasca

Sursa Video - https://youtu.be/OC60aPMvUjM